196…o zi de toamna in plin comunism; intr-o magazie din spatele casei parintesti.

Un loc aproape ascuns, pentru mine, un copil atunci, care juca sotron si leapsa.
Am incercat sa intru, usa era inchisa. Bat la usa, din iterior Tata imi striga sa am rabdare, astept…Usa se deschide si Tata imi face semn sa intru.
Patrund intr-un loc slab luminat de un bec rosu, Tata developa "poze".
Timpul trece si prin clasa a VII-a ajung iar  la magazia trista din spatele casei, apas clanta; de data asta usa mica a magaziei era deschisa.

Curiozitate sau…destin; intru si inauntru, pe rafturi, o multime de borcane si sticle cu substante si solutii frumos etichetate. Pe multe dintre ele le recunosc, tocmai ce ma chinuiam cu chimia la scoala. Pe o masuta mica, tavi de plastic si aparatul "minune", aparatul de marit; fascinanta masinarie…
Asa a inceput totul, cu un Krocus si un Kiev 4 si cu rugaminti catre Tata sa ma lase sa fac "poze".
Au trecut ani multi de atunci dar, pe toti, acum, pot sa-i rememorez usor si placut pentru ca exista FOTOGRAFIA, e usor, placut si simplu.
Se intampla multe in jurul nostru, in viata noastra, timpul curge; eu cred ca FOTOGRAFIA pastreza fragmente din viata noastra, din filmul vietii noastre.
Se intampla multe, pasiunea mea este un fel de non indiferenta a mea fata de ce se intampla in jurul meu… CLIK!


Adrian Paraschivescu  - posesor de aparat de fotografiat!