10-12-2008, 10:38 PM
Halele Centrale din Ploieşti
Necesitatea vânzării centralizate a alimentelor, tot mai mult resimţită de un oraş în plină dezvoltare, a determinat, în anul 1925, iniţiativa construirii unor mari hale. Primăria a încredinţat lucrarea arhitectului Toma T. Socolescu, după ce îi înlesnise o călătorie de documentare în străinătate şi alesese un loc în mijlocul oraşului, lângă fostul Obor.
Săparea temeliilor a început în 1929, iar lucrările propriu-zise în 1930, desfăşurându-se cu intensitate mai ales în 1934—1935, când Halele au început să funcţioneze, deşi finisajele şi dotările au continuat şi în anul următor.
Hala propriu-zisă este aşezată în centrul complexului şi are un plan pătrat, cu latura la parter de 50 metri. Legătura acestui parter cu subsolul (depozite, instalaţii frigorifice şi de pasteurizare a laptelui) şi cu etajul-balcon (destinat standurilor de brânzeturi, mezeluri şi lăptărie) o făceau patru scări şi patru lifturi pentru mărfuri. Parterul era destinat standurilor de cărnuri şi zarzavaturi, în mijloc se găsea o tonetă circulară, etajată şi ornamentată, pentru vânzarea florilor, iar deasupra se ridica o mare cupolă de beton şi sticlă. Alături se găseşte o altă construcţie, de 50 x 10 m, concepută pe un singur nivel, ca o încăpere de trecere, numită „hala ţărănească", pentru că era destinată vânzării produselor sătenilor. O a treia construcţie, cu etaj-balcon şi ea, era „hala de peşte", având deasupra un luminator de sticlă, iar în mijloc o fântână cu bazin de ciment.
În exterior se află, de jur împrejur, magazine, iar la etaj încăperi pentru birouri (în trecut există aici şi un laborator), în colţul de sud-vest se ridică un corp cu mai multe etaje, din care porneşte un turn cu plan-pătrat, încununat cu un orologiu şi terminat cu o terasă. Halele Centrale au fost reparate radical în anii 1982—1983. Construcţia Halelor, monumentală şi unitară, cu faţadele de cărămidă roşcate şi beton, dominată de marea cupolă şi de turn, a devenit unul dintre simbolurile oraşului.
Sursa : wikipedia
[attachment=288] [attachment=289] [attachment=290] [attachment=291]
Necesitatea vânzării centralizate a alimentelor, tot mai mult resimţită de un oraş în plină dezvoltare, a determinat, în anul 1925, iniţiativa construirii unor mari hale. Primăria a încredinţat lucrarea arhitectului Toma T. Socolescu, după ce îi înlesnise o călătorie de documentare în străinătate şi alesese un loc în mijlocul oraşului, lângă fostul Obor.
Săparea temeliilor a început în 1929, iar lucrările propriu-zise în 1930, desfăşurându-se cu intensitate mai ales în 1934—1935, când Halele au început să funcţioneze, deşi finisajele şi dotările au continuat şi în anul următor.
Hala propriu-zisă este aşezată în centrul complexului şi are un plan pătrat, cu latura la parter de 50 metri. Legătura acestui parter cu subsolul (depozite, instalaţii frigorifice şi de pasteurizare a laptelui) şi cu etajul-balcon (destinat standurilor de brânzeturi, mezeluri şi lăptărie) o făceau patru scări şi patru lifturi pentru mărfuri. Parterul era destinat standurilor de cărnuri şi zarzavaturi, în mijloc se găsea o tonetă circulară, etajată şi ornamentată, pentru vânzarea florilor, iar deasupra se ridica o mare cupolă de beton şi sticlă. Alături se găseşte o altă construcţie, de 50 x 10 m, concepută pe un singur nivel, ca o încăpere de trecere, numită „hala ţărănească", pentru că era destinată vânzării produselor sătenilor. O a treia construcţie, cu etaj-balcon şi ea, era „hala de peşte", având deasupra un luminator de sticlă, iar în mijloc o fântână cu bazin de ciment.
În exterior se află, de jur împrejur, magazine, iar la etaj încăperi pentru birouri (în trecut există aici şi un laborator), în colţul de sud-vest se ridică un corp cu mai multe etaje, din care porneşte un turn cu plan-pătrat, încununat cu un orologiu şi terminat cu o terasă. Halele Centrale au fost reparate radical în anii 1982—1983. Construcţia Halelor, monumentală şi unitară, cu faţadele de cărămidă roşcate şi beton, dominată de marea cupolă şi de turn, a devenit unul dintre simbolurile oraşului.
Sursa : wikipedia
[attachment=288] [attachment=289] [attachment=290] [attachment=291]
. bafta la pozat.